Joacă în Consiliul Europei (scuarul)

Un proiect prin care ne-am propus să creăm un spațiu cu o atmosferă ludică, un loc care să ofere copiilor multe experiențe senzoriale. Ca mijloc esențial, valorificăm potențialul diferitor materiale, mizând în special pe texturile și facturile naturale; dăm importanță jocului cu lumina, sunetul și explorarea unor efecte vizuale bazate pe acțiune și reacțiune. Utilizăm forme simple, reduse la o geometrie primară, dar care în ansamblu să creeze o infrastructură ce ar permite și favoriza o diversitatea scenariilor de joacă.

Jocurile copilăriei mele și cred că a multora din generațiile apropiate au fost foarte conectate la mediul în care am trăit. Păduri, pârâiașe, dealuri – toate cu infrastructura lor firească, organică, naturală, prin care descopeream lumea cu toate bunele și relele ei. Îmi dau seama că jocul nu era definit și limitat de un anumit scenariu sugerat: pe aici urci, pe aici cobori, aici apeși, dincolo te cațări, etc. Pentru mine „Terenul de joacă” era rezultatul propriei imaginații. Astfel ne jucam cu sunetul, ne jucam cu ecoul, strigând prin țevi, sau tuburi; ne jucam cu fluxul apei, modelându-i canale pe malul iazurilor; ne încercam dibăcia și limitele echilibrului, urcând în copaci, sau mergând pe gard de se cruceau bunicii și părinții văzându-ne. De multe ori jocul era un experiment cu lupa, prinsul iepurașilor de soare, sau pur și simplu ruptul în paisprezece a unui băț 🙂. Foarte multe din aceste ocupații ne-au modelat simțurile și datorită lor am descoperit și însușit materialele, texturile, mirosurile și proprietățile lor. Ne-am descoperit puterile și am învățat să le controlăm. Jocul e chestiune foarte serioasă! Constat că e greu să-l regizezi pentru copii făcându-le terenuri de joacă. Cu toate acestea ne-am propus crearea unui spațiu de joacă, răscolind un pic după inspirație prin amintirile din  copilărie. Ne-am inspirat (că avem de unde) și am creat, punând accentele acolo unde cred că se pun cam puțin în zilele noastre.

MATERIALE

Ansamblu de obiecte este realizat prin îmbinarea a trei materiale durabile, prelucrate prin mai multe mijloace și procese tehnologice ce permit valorificarea proprietăților lor în diverse maniere.

Lemn

Elementele de bază folosite la crearea instalațiilor sunt blocuri din masiv de stejar, ale căror textură este valorificată prin tratarea cu uleiuri și ceară. Aceste blocuri, conform parametrilor, sunt concepute modular, având finisaje diferite de la o piesă la alta, astfel încât lemnul să ofere o diversitate de senzații la atingere: suprafețe brute, abrazive și suprafețe lucioase. Diversitatea facturilor este un element cheie al conceptului, având un rol esențial la stimularea simțului tactil.

Piatră și beton

Material important la crearea instalațiilor a cărui proprietăți de asemenea sunt valorificate prin diverse finisaje de suprafață, atât netede – lunecoase, catifelate, cât și rugoase, cu pori și facturi ce imită piatra spartă. Proprietățile sale plastice sunt explorate la crearea unor forme organice, fluide, în contrast cu liniile reci a pieselor confecționate din lemn și metal.

Metal

Din metal sunt realizate mai multe componente ale ansamblului: Tobogan, scăriță, rampe, detalii constructive și toate elementele de fixare și asamblare. Metalul asigură tuturor instalațiilor o alură robustă, este de o cromatică sobră, dar apar și o serie de componente accentuate cromatic cu rolul de a sublinia elementele dinamice ale complexului, sau porțiunile care necesită precauție în timpul jocului.

 

Nu există o limitare fixă în raport cu vârsta copiilor ce ar putea să se joace în acest scuar, dar pentru că instalațiile sunt diferite prin gradul lor de complexitate și siguranță, recomandăm ca jocul să fie supravegheat, mai ales în cazul jucăușilor mai mici de 5 ani. 

 

Faza de implementare

Implementarea proiectului a cuprins geografic mai multe locuri din țară. După ce masivul de stejar a fost tranșat conform desenelor tehnice; metalul a fost debitat și pliat conform desfășuratelor atent proiectate la atelier mai bine de 3 luni, acestea s-au întâlnit la hală – acolo unde au început ajustările și pre-asamblările. Un pic înaintea acestora a ajuns și pietroiul de Coseuți –  un masiv cu o greutate de 1,5 tone, care imediat sub turațiile flexului lui Păvălache a luat rolul de muntișor. O mini stâncă brăzdată de râulețe, șuvițe șerpuitoare pe la poalele unor boțuri de bronz cu aluzie de copcei. Niște copăcei cât un pumn, care sperăm că vor deveni în timp tot mai tomnatici de la jocurile copiilor. 

 

Pentru că acest scuar este cunoscut de lume ca un loc ce istoric adună pasionați de șah, am decis să integrăm această etichetă și în complexul de joacă, lăsând amprenta unei table de șah într-o bucată de piatră. Sperăm ca în jocul copiilor să se strecoare și un pic de competiție cu figuri de șah, pe care și le-ar putea aduce de acasă… Sar cine știe, poate copii le vor împrumuta de la vreun guru – jucător de ani buni în parc, care ar putea chiar să-i învețe pe puradei primele mișcări ale jocului. E și aceasta o posibilă interacțiune pentru scenariul căreia lăsăm destul loc. 

Acest complex încearcă să conecteze prin joacă TOȚI copii, dar după primele observații se pare că va conecta și maturii. Fiind un model experimental, acesta vine cu mai multe elemente inovative din punct de vedere al configurației obiectelor și al mijloacelor de interacțiune. Aceste instalații vor servi drept subiect de monitorizare și observare a procesului de joacă, așa încât în rezultat să se intervină periodic cu ajustări și eventual îmbunătățiri. E un proiect pilot, care sperăm că va servi ulterior drept reper în elaborarea unor instalații de joacă incluzive mai complexe și mai diverse în spațiul public din oraș și din țară.

Pe final de lucrări am vrea să mulțumim tuturor celor care ne-au oferit încredere și resurse ca să facem cap-coadă acest proiect,  lăsându-ne să improvizăm, experimentăm și să tratăm liber ideea de joacă prin prisma designului. Mulțumiri de asemenea atelierelor specializate Euro Cryo și I.S.C. Strășeni, Secția de producere Vorniceni,  alături de care am fabricat componentele de metal și lemn ale acestor instalații. Mulțumim Universității Tehnice a Moldovei pentru suport și le mulțumim tuturor părinților și copiilor care au venit cu sugestii, remarci și păreri încă în atunci când eram faza de proiectare.

Copacii, arbuștii și iarba nu au avut de suferit la nici una din etapele proiectului și vor rămâne în continuare ca parte importantă a terenului de joacă. Mediu natural de fapt ne-a dat tonul, obiectele fiind gândite și amplasate în armonie cu spațiu oferit de municipalitate (Pretura Buiucani). În etapa următoare vor fi realizate și căile de acces, cărărușe, menite să faciliteze drumul către instalații pentru toată lumea, un angajament pe care și l-a luat pretura în contextul renovării întregului scuar pe parcursul anului 2021.

Cu timpul veți descoperi tot mai multe subtilități ale instalațiilor, așa încât sperăm că după prima sau a doua vizită veți fi curioși să aduceți un pic de apă de acasă, veți realiza că are sens să aduceți piese de șah și că mai e loc de instrumente muzicale, lopățică, căldărușă și multe alte jucării bune de împărțit cu alții. Până atunci însă, vă prezentăm unul din personajele scuarului, care de câteva zile e la joacă și ne îndeamnă să păstrăm curat acest spațiu.

 
Echipa:
Mihai Stamati – designer, coordonator de proiect
Oleg Mîrza – designer
Pavel Obreja – sculptor
Marcel Gîrneț – student, UTM

 

Proiect realizat în parteneriat cu Asociația Obștească Primăria Mea, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în R. Moldova și susținut de Pretura Buiucani a primăriei Chișinău